Publicat de: vasilescumihaela | Mai 4, 2014

Prietenie

Ma gandeam sa scriu despre prietenie, dar imi dau seama ca nu vreau sa trag concluzii in seara asta si mai cu seama nu cred ca pot cuprinde in vorbe ce as vrea sa spun. Vreau doar sa lungesc putin momentul reintalnirii cu cineva drag si atmosfera aia calda, relaxata, placuta. In rest… Cum ajunge un om sa renunte la 5 ani de facultate doar pentru a trai doua luni visul american? Cum iubeste ea indragostirea intr-o permanenta cautare a cuiva care nu mai e? Cum e alcatuita o persoana care traieste clipa cu intensitatea unui copil bucurandu-se de tot ce-i poate oferi ea? Nah, chiar daca o sa-mi pui in fata ochilor o pancarda mare cu „instabilitate afectiva”… nici asta nu pare sa aiba relevanta. In momentul asta pentru prima oara de cand am intalnit-o pare lipsit de importanta daca o inteleg, o aprob sau nu, cat faptul ca inca imi mai e draga, ca desi au trecut ani de cand nu am vazut-o inca o mai simt aproape, neschimbata, inca mai avem ce sa ne spunem ca si cum nu s-ar fi scurs ani intre noi si realizez cumva absurd ca toata indepartarea noastra n-a facut decat sa ma lege si mai mult de ea. Mi-a fost dor de tine, Anca, dar… pe mine anii astia m-au schimbat mult… prea mult sa ma mai pot intoarce… Mi-ar placea insa sa ne mai intalnim uneori, sa ne plimbam, sa imi povestesti despre tine… 🙂 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: